Jerez de la Frontera,
în provincia Cádiz din regiunea Andalucía, e celebru pentru vinul de Jerez,
pentru Şcoala Regală de Călărie şi pentru că aici s-a născut muzica flamenco,
în mijlocul numeroasei comunităţi gitano,
pe stradă, transmisă fiind, apoi, din tată-n fiu.
2004. Un atelier de
flamenco cu inspiratul titlu „Cutremurul din Jerez“ („Terremoto de Jerez“). Participanţii la workshop-ul iniţiat de Juan Carlos
González Pantoja (finul şi elevul lui Terremoto), în căutare de tinere talente
şi strategii de integrare socială în comunitatea gitano, erau copii „pe care-i vedeam pierzând vremea pe-acolo“,
adolescenţi din cartier, mulţi dintre ei – fii, nepoţi sau verişori de
muzicieni locali de flamenco. Manuela Fernandez Martinez (născută în 1993) face
parte din familia lui Tio Parilla – chitaristul Manuel Parilla şi bailaora Ana Parilla – şi visează să fie
ea însăşi dansatoare de flamenco. Chitaristul Fernando Romero Moreno (născut în 1991), e înrudit cu Rafael
Romero şi Moraíto Chico – fiica acestuia din urmă, Teresa Moreno Jimenez
(bunicul şi străbunicul ei erau la rândul lor muzicieni de flamenco), era şi ea
participantă la atelier. Angeles Cortés Rodriguez e o nepoată a „La Venta“ şi
rudă cu „Niño Jero“, iar Manolo Marin Valencia e un membru al familiilor
Sordera şi Diamante Negro.
Prima
dată, copiii s-au dus la întâlnirea cu flamenco-ul în pauza de masă. Dar s-au
molipsit de muzică şi au început să cânte la festivaluri (Festivalul de Jazz de
la Madrid, de pildă, sau la Villamarta, împreună cu Moraíto) şi în pieţe.
Cântecele lor sunt un amestec de „flamenco pur din Jerez“ şi „flamenco de pe
stradă“, adaptat generaţiei născute în anii ’90, rumba, tangouri, fandango, soleá, acorduri din Terremoto însuşi, tradiţii
gitano andaluze şi improvizaţii
sincopate à la Tomasito.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu